De ce prosperă cocalarii și prostia

De ce prosperă cocalarii și prostia

Este o întrebare pe care cred că și-a pus-o orice persoană cu jumătate de creier activă măcar o dată. Cum de cocalarii ăștia au atâta succes? Cum de sunt atâția proști în jurul nostru și cum se face că parcă sunt mai fericiți ca oamenii decenți, care se zbat să ducă o viață mediocră?

Eu cel puțin îmi pun astfel de întrebări, nu pentru că aș fi invidios pe astfel de personaje, ci pentru că pur și simplu sunt fascinat de cum societatea acceptă sau chiar venerează astfel de specimene. Sunt uimit cum cocalarii trec drept „oameni calumea” în ochii majorității când au o atitudine atât de respingătoare.

(Notă înainte de a continua, în acest articol termenul de „cocalar” este folosit în mare parte ca traducere pentru englezescul „douchebag„, adică orice persoană nesimțita, cu o personalitate respingătoare, egocentristă și inconsiderabilă față de bunăstarea celorlalți. Să continuăm…)

Răspunsuri sunt sigur că sunt multe. Cel mai evident ar fi că lumea e proastă. Sunt desigur și explicații mai „adânci„, care țin de atitudine și alte porcării de genul. Eu tind să cred ca am ajuns la niște răspunsuri logice, care implică mai multe argumente din astea. Dar în special ideea că oamenii sunt proști. Și am să împărtășesc cu voi concluzia la care am ajuns și de ce cred aceste lucruri…

În primul rând este total adevărat că cocalarii au atitudine. Mi se pare prea mult să zic că au încredere în sine, adică nu îi consider destul de inteligenți încât să fie conștienți de asta. Pur și simplu sunt încrezători pentru că nu au habar de defectele lor. Efectiv sunt atât de plini de ei înșiși, încât se cred centrul universului. Și se cred superiori. Nu pentru că ar fi ei în mod direct, ci pentru că îi privesc pe restul ca fiind inferiori. Ergo atitudinea încrezătoare și superioară, pe care restul lumii o vede ca pe o calitate atât de mare încât trec adesea cu vederea peste personalitatea respingătoare și comportamentul grotesc pe care îl au de obicei cocalarii…

 În același timp, cocalarii ăștia despre care vorbesc nu prea au considerente pentru oamenii din jur. Adică se pun pe ei pe primul loc, înaintea altora, sau chiar a societății. Fericirea personală este mai importantă decât binele colectiv. Dacă un astfel de personaj vrea ceva, pur și simplu îl ia, fără să se gândească dacă acțiunile lui afectează cumva în mod direct sau indirect pe altcineva. Deci este oarecum evident că o astfel de atitudine și abordare a problemei este mult mai eficientă atunci când vine vorba de a obține ceva, decât cea a omului de rând.

Prosperitatea acestei specii se datorează atât acestei abordări dar și prosperității oamenilor proști, pe care o voi explica de asemeni mai jos. Cocalarii au succes în mai multe privințe, dar în special cu sexul opus. Și asta probabil se datorează tot atitudinii mai sus menționate, de abordare directă și instinctuală, fără a lua în considerare consecințele. Adică dacă un cocalar  vrea să f*tă o tipă, îi zice în mod direct, în timp ce o persoană cu IQ-ul din 3 cifre încearcă o abordare mai subtilă, considerând ca femeia este și ea o ființă conștientă, cu sentimente și opinii care ar trebui luate în considerare. Cocalarul în schimb vede femeia că o bucată inutilă de carne care înconjoară p**da și o tratează ca atare. Abordarea cocalarului este de obicei mult mai eficientă. Prin urmare, cocalarii reușesc să-și perpetueze genele mult mai ușor, în timp ce oamenii mai decenți întâmpină dificultăți când vine vorba de găsirea unei partenere.

La proști este un fenomen similar. Să considerăm că cocalarii și-au găsit partenere, proștii și-au găsit partenere, și printr-un miracol și persoanele cu un IQ din 3 cifre și-au găsit partenere. Aceștia din urmă se vor lua în considerare zeci de factori înainte de a face un copil, pentru a fi siguri că îi vor putea oferi acestuia o viață cât mai decentă. Așadar amânând momentul până când au o casă, joburi bune, stabilitate financiară etc. Asta ar fi lucrul inteligent de făcut, având în vedere că oricum planeta asta este suprapopulată. Dar la capătul opus avem proștii care toarnă copii pe bandă rulantă, fără a se gândi la consecințe, pentru că asta este instinctul lor primar, perpetuarea speciei.

Am vorbit în articolele trecute despre cum societatea modernă se zbate pentru a le permite proștilor să supraviețuiască. Deci prin urmare prostia poate prospera liniștită. Deci proștii se înmulțesc mult mai eficient decât oamenii cu juma’ de creier funcțional. Și da, știu că uneori familia din care se trage nu definește mereu o persoană, dar mediul în care crește influențează de cele mai multe ori personalitatea acesteia. Deci proștii fac proști. Cocalarii fac cocalari. Iar oamenii inteligenți nu prea fac nimic.

Deci nu-i de mirare că parcă sunt din ce în ce mai mulți proști în jurul nostru. Iar proștii slăvesc cocalarii, deoarece aceștia au ce proștii își doresc, dar nu pot să obțină. Cocalarii au acele lucruri pentru că le iau pur și simplu, adesea de la alți proști. Pentru că proștii sunt ușor de manipulat. Prin urmare există o relație de co-dependența între proști și cocalari, care le permite să prospere în societatea modernă, în timp ce oamenii decenți sunt tot mai puțini, întocmai din cauză că gândesc prea mult. „Proștii prosperă când culții disperă„. Societatea se duce dracu’.

One Response to De ce prosperă cocalarii și prostia

  1. Andreea spune:

    Adevarat!! Prostii Actioneaza de multe ori fara sa gandeasca asta nu inseamna ca e si Bine .. Un Om inteligent si cu bun simt intampina multe dificultati mai ales in acest Sistem de Caca din Romania

    Dar tot Raul spre Bine, fara Jeguri nu am aprecia Oamenii cu adevarat Frumosi din viata noastra! Tare Articol

Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: